Specii de sturioni din Dunăre

PescuitMania
14-05-2025
63
0

Distribuie:

Cuprins

În Romania in Dunăre trăiesc șase specii de sturion

Morunul (Huso huso)
Nisetru (Acipenser gueldenstaedtii)
Păstruga (Acipenser stellatus)
Cega (Acipenser ruthenus)
Viza (Acipenser nudiventris)
Șipul (Acipenser sturio)

Sturionii sunt pești extraordinari, considerați adevărate fosile in viată, deoarece existența lor pe pământ datează de peste 200 de milioane de ani, din vremea dinozaurilor.

Sturionii pot trăi atât în ape dulci (râuri, lacuri), cât și în ape sărate (mări și oceane). Majoritatea speciilor sunt anadrome, adică trăiesc în mare, dar migrează în râuri pentru a se reproduce. Preferă zonele cu fund nisipos sau pietros pentru depunerea icrelor.

Sturionii sunt valoroși din punct de vedere economic, în special datorită caviarului - icrele de sturion (caviarul negru) sunt un produs de lux foarte apreciat. Apoi carnea de sturion este fină și gustoasă. si nu in ultimul rand cleiului de pește din vezica înotătoare a morunului se fabrica un clei de înaltă calitate.

În Romania in Dunăre trăiesc șase specii de sturion

Există aproximativ 27 de specii de sturioni în întreaga lume, răspândite în apele dulci și sărate din regiunile temperate și reci ale emisferei nordice. In Dunărea se afla 6 specii , haideți sa le detaliem puțin.

Morunul (Huso huso)

Este o specie fascinantă de sturion, fiind cel mai mare pește de apă dulce din Europa și România. Poate atinge dimensiuni impresionante, cu o lungime de 5-7 metri (existând mențiuni chiar și de exemplare de 9 metri) și o greutate de 1500-2000 kg.

Este un pește longeviv, putând trăi până la 100 de ani.

Corpul este lipsit de solzi, fiind acoperit cu cinci rânduri de plăci osoase (scuturi) longitudinale.

Se distinge prin cele patru mustăți turtite lateral, situate pe partea ventrală a botului.

Se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici (scrumbii, hamsii, guvizi etc.).1

Nisetru (Acipenser gueldenstaedtii)

Este una dintre cele șase specii de sturioni care trăiesc sau au trăit în Dunăre. Este un pește migrator anadrom, ceea ce înseamnă că trăiește în principal în mare (Marea Neagră și Marea Caspică), dar urcă în râuri pentru a se reproduce.

Poate trăi până la 50 de ani.

Nisetru preferă apele adânci cu fund pietros sau nisipos pentru reproducere.

Femelele depun între 70.000 și 800.000 de icre de culoare cenușie închisă.

Păstruga (Acipenser stellatus)

Păstruga este o specie de sturion fascinantă care trăiește și în Dunăre. Este cunoscută și sub denumirea de sturion stea.

Se distinge de celelalte specii de sturioni prin botul său lung, subțire și ascuțit, care reprezintă aproximativ 60% din lungimea capului. Corpul său este alungit și acoperit de cinci rânduri de plăci osoase (scuturi).

Pe spate are o culoare neagră-cafenie sau cenușie, iar abdomenul este alb spre gri. Înotătoarele pot avea margini albe.

Lungimea obișnuită este de 80-100 cm, dar poate atinge și 200 cm.

Greutatea variază frecvent între 5 și 8 kg, dar exemplare mai mari pot ajunge până la 68 kg.

În Dunăre, migrația pentru reproducere are loc primăvara (martie-mai) și toamna (august-octombrie).

Depune icrele (între 79.000 și 90.000 într-o singură repriză) în zone cu fund nisipos și aglomerări de pietriș.

Cega (Acipenser ruthenus)

Cega este una dintre cele șase specii de sturioni care trăiesc sau au trăit în Dunăre. Dintre acestea, cega este cea mai mică și singura specie care trăiește exclusiv în ape dulci, nefiind migratoare din Marea Neagră.

Are un corp alungit, acoperit cu cinci rânduri de scuturi osoase. Se distinge prin botul său lung, ascuțit și triunghiular. Are între 12 și 17 scuturi dorsale, 58-70 scuturi laterale și 12-18 scuturi ventrale. Mustățile sale sunt franjurate și relativ lungi, ajungând până la buza superioară.

Spatele este de culoare cenușie sau cafeniu cu nuanțe verzui, iar abdomenul este gălbui-roz. Scuturile sunt de un gri deschis, contrastând cu restul corpului.

Se reproduce în aprilie-mai și poate hibrida cu morunul, păstruga și nisetrul.

Se hrănește cu crustacee și larve de Ephemeroptera.

În prezent, cega este considerată cea mai răspândită specie de sturion rămasă în bazinul Dunării.

Viza (Acipenser nudiventris)

Este considerată dispărută din Romania. Viza trăia în principal în mare, în apropierea coastelor și a estuarelor, dar migra în râuri pentru a se reproduce. În apele dulci, prefera zonele adânci ale râurilor mari.

Șipul (Acipenser sturio)

Este si șipul o specie dispăruta ca si Viza , urca pe fluvii, inclusiv pe Dunăre, în lunile aprilie-mai, pentru a depune icrele pe fund pietros, în zone cu curent puternic. O femelă putea depune un număr impresionant de icre, între 800.000 și 2.400.000 de boabe.

În prezent, singura populație sălbatică existentă de șip se găsește în râurile Garonne și Dordogne din Franța

Din păcate, una dintre speciile de sturioni care popula Dunărea, țiga (Acipenser persicus), este considerată dispărută.

Toate speciile de sturioni din Dunăre sunt protejate prin lege, pescuitul lor fiind interzis.

Această măsură este crucială pentru a încerca refacerea populațiilor, care au fost grav afectate de pescuitul excesiv, braconaj și distrugerea habitatelor.